Ce moștenire spune Ilie Bolojan că lasă noului Guvern. Mesajul fostului premier după cifrele publicate de INS

Ilie Bolojan a revenit cu un mesaj public privind situația economică a României, după ce Institutul Național de Statistică a publicat datele referitoare la evoluția Produsului Intern Brut în trimestrul al treilea din 2026. Fostul premier susține că lasă în urmă o economie care a început să crească și un buget stabilizat, respingând criticile potrivit cărora măsurile adoptate în perioada mandatului său ar fi dus la deteriorarea gravă a situației economice.
Mesajul lui Bolojan are și o componentă politică, acesta criticând PSD și modul în care social-democrații prezintă rezultatele economice. Fostul șef al Executivului afirmă că scenariile privind prăbușirea economiei și ratarea ajustării fiscal-bugetare sunt infirmate de cifrele oficiale.
Declarația apare într-un moment în care noua guvernare trebuie să gestioneze atât presiunile asupra bugetului, cât și așteptările privind relansarea economiei.
„Le-am lăsat o economie care a reînceput să crească”
În mesajul transmis după publicarea datelor INS, Bolojan a susținut că bilanțul mandatului său trebuie evaluat în raport cu evoluțiile economice și bugetare, nu doar prin prisma criticilor politice.
Fostul premier a afirmat că economia și-a reluat ușor creșterea și că bugetul a fost stabilizat. El și-a exprimat speranța că noua guvernare nu va compromite rezultatele pe care susține că le-a obținut.
Bolojan a criticat, de asemenea, PSD, acuzând partidul că a urmărit preluarea puterii, dar că pare să nu fie capabil să își asume guvernarea în interesul țării.
Declarațiile reprezintă o apărare a bilanțului fostului Executiv și o critică la adresa adversarilor politici. În același timp, datele economice oferă o imagine care trebuie analizată în ansamblu, deoarece creșterea din trimestrul al treilea coexistă cu o scădere a PIB-ului la nivelul primelor nouă luni.
O revenire economică după începutul dificil de an
Potrivit INS, economia României a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 comparativ cu trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier.
În raport cu trimestrul al treilea din anul trecut, avansul a fost de 0,1% pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier.
Cifra de 2,1% este importantă deoarece vine după un început de an dificil. Datele ajustate sezonier indică o scădere de 0,3% în primul trimestru din 2026 și stagnare în trimestrul al doilea.
Cu toate acestea, economia nu a recuperat integral evoluțiile negative. În primele nouă luni ale anului, PIB-ul a fost cu 0,3% mai mic decât în perioada similară din 2025, pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, scăderea a fost de 1%.
Așadar, afirmația privind revenirea economiei are un suport în evoluția trimestrială, dar rezultatul cumulat arată că redresarea este încă fragilă.
Bugetul, o parte importantă a moștenirii invocate de Bolojan
Fostul premier a pus accent și pe situația bugetară, întrucât reducerea deficitului reprezintă una dintre principalele provocări ale României.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a fost de 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului 2026. În aceeași perioadă din 2025, deficitul ajunsese la 5,31% din PIB.
În bani, deficitul a scăzut de la aproximativ 102,47 miliarde de lei la 78,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de peste 24 de miliarde de lei.
În paralel, investițiile publice au ajuns la aproximativ 107,77 miliarde de lei. O parte importantă a finanțării a provenit din fonduri europene, ceea ce arată importanța menținerii proiectelor finanțate prin programele comunitare.
Totuși, reducerea deficitului nu înseamnă că problema finanțelor publice a fost rezolvată. România trebuie să continue ajustarea bugetară și să își respecte țintele asumate, fără să blocheze investițiile care pot susține creșterea economică.
PNRR și investițiile, mize importante pentru perioada următoare
Un alt element important pentru evoluția economiei îl reprezintă atragerea fondurilor europene. Banii din Planul Național de Redresare și Reziliență pot susține proiecte de infrastructură, modernizarea serviciilor publice și investițiile în economie.
Bolojan a invocat în perioada mandatului său importanța fondurilor europene și a susținut că România a încasat sume importante prin PNRR. Pentru noua guvernare, continuarea proiectelor și îndeplinirea jaloanelor asumate vor rămâne priorități.
Întârzierile sau neîndeplinirea condițiilor pot pune în pericol finanțările, iar acest lucru ar putea afecta atât bugetul, cât și investițiile publice.
Noua guvernare trebuie să confirme tendința pozitivă
Moștenirea economică invocată de Ilie Bolojan va putea fi evaluată mai clar în funcție de rezultatele din perioada următoare. Dacă economia va continua să crească, iar deficitul va fi redus fără sacrificarea investițiilor, argumentele fostului premier vor căpăta mai multă greutate.
În schimb, o nouă încetinire economică sau o deteriorare a finanțelor publice ar putea alimenta criticile la adresa politicilor adoptate anterior.
Pentru moment, datele INS indică o revenire trimestrială, dar și o economie care rămâne sub nivelul anului trecut după primele nouă luni. Acesta este contextul în care Bolojan își apără bilanțul și transmite noului Executiv că rezultatele obținute trebuie păstrate.



