Starea de alertă la Centrala Cernavodă, prelungită cu 30 de zile. Cele două reactoare rămân oprite și în noiembrie

Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost prelungită cu încă 30 de zile, după ce autoritățile au constatat că nivelul scăzut al Dunării continuă să afecteze condițiile necesare pentru repornirea reactoarelor. Potrivit Ministerului Energiei, Unitățile 1 și 2 nu vor putea fi repuse în funcțiune pe parcursul lunii noiembrie 2026.

Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a fost publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de miercuri, 28 octombrie. Pe lângă situația hidrologică, autoritățile invocă riscul apariției unor dificultăți în alimentarea cu energie electrică, în special în intervalele cu un consum ridicat.

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Energiei și relatate de AGERPRES, măsura urmărește continuarea intervențiilor necesare pentru asigurarea condițiilor de funcționare a centralei și menținerea echilibrului sistemului energetic național.

De ce a fost prelungită starea de alertă la Cernavodă

Principalul motiv al prelungirii măsurii îl reprezintă debitele scăzute ale Dunării la intrarea în România. Nivelul apei este important pentru funcționarea centralei, care utilizează apa fluviului în sistemul său de răcire.

Seceta hidrologică din ultimele luni a afectat condițiile de exploatare, iar autoritățile au stabilit că repornirea celor două unități nu va fi posibilă în noiembrie.

Un al doilea motiv este riscul privind siguranța alimentării cu energie electrică. Potrivit Ministerului Energiei, lipsa unor rezerve suficiente de putere și energie poate îngreuna echilibrarea sistemului în perioadele de consum maxim.

Prelungirea stării de alertă permite continuarea măsurilor operative stabilite anterior pentru gestionarea situației. Decizia nu înseamnă, în sine, că a fost declarată o criză generală de energie, ci că autoritățile mențin regimul special de intervenție în contextul riscurilor identificate.

Debitul Dunării rămâne mult sub media obișnuită

Prognozele hidrologice citate de autorități indică faptul că debitul Dunării la Baziaș, în zona de intrare a fluviului în România, ar urma să ajungă la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 4 noiembrie 2026.

Valoarea estimată este mult sub media multianuală pentru această perioadă, de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă.

Diferența evidențiază amploarea deficitului hidrologic și explică de ce revenirea la condiții normale de funcționare nu poate fi stabilită doar în funcție de calendar.

Chiar dacă debitul Dunării ar urma să crească, repornirea reactoarelor depinde de evaluarea condițiilor tehnice și operaționale. Prin urmare, o eventuală îmbunătățire a situației hidrologice nu garantează automat reluarea producției de energie la o dată precisă.

Ce se întâmplă cu cele două reactoare nucleare

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, în contextul condițiilor hidrologice dificile.

Potrivit informațiilor publicate de Mediafax și Radio România, ambele unități vor rămâne indisponibile pe parcursul lunii noiembrie.

Oprirea celor două reactoare reduce capacitatea de producție disponibilă în sistemul energetic românesc. În aceste condiții, operatorii trebuie să compenseze deficitul prin utilizarea celorlalte surse de producție și, atunci când este necesar, prin importuri.

Totuși, indisponibilitatea reactoarelor nu înseamnă automat că România va rămâne fără energie electrică. Evoluția alimentării depinde de consum, de producția celorlalte centrale, de disponibilitatea importurilor și de capacitatea operatorului de transport de a menține echilibrul sistemului.

Cum încearcă autoritățile să prevină problemele de alimentare cu energie

Conform hotărârii CNSU, Transelectrica trebuie să dispună măsurile necesare pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național.

Printre opțiunile prevăzute se numără:

• creșterea producției de energie electrică din toate sursele disponibile;
• asigurarea importurilor necesare pentru acoperirea deficitului;
• adoptarea unor măsuri de reducere a consumului, dacă situația sistemului o impune.

Aceste măsuri urmăresc menținerea echilibrului dintre producția și consumul de electricitate, inclusiv în intervalele în care cererea este ridicată.

Importurile reprezintă una dintre soluțiile disponibile pentru completarea producției interne, însă posibilitatea utilizării lor depinde de condițiile pieței regionale și de capacitățile de interconexiune.

Autoritățile trebuie să urmărească în continuare evoluția consumului, disponibilitatea centralelor și situația hidrologică, astfel încât eventualele dificultăți să poată fi gestionate din timp.

Există riscul unei crize energetice în România?

Ministerul Energiei a indicat existența unui risc de apariție a unor dificultăți în alimentarea cu electricitate, determinat de rezervele insuficiente de putere și energie pentru echilibrarea sistemului în perioadele de vârf.

Această avertizare nu trebuie confundată cu anunțarea unor întreruperi generalizate ale alimentării. Riscul menționat de autorități se referă la capacitatea sistemului de a acoperi cererea în anumite condiții, în special atunci când mai multe surse de producție sunt indisponibile sau când consumul crește.

Evoluția situației va depinde de debitul Dunării, de producția disponibilă din celelalte surse și de posibilitatea României de a importa electricitate.

În perioada următoare, datele privind producția, consumul și schimburile de energie cu țările vecine vor fi importante pentru evaluarea echilibrului energetic.

Ce urmează pentru Centrala Cernavodă

Prelungirea stării de alertă cu 30 de zile menține cadrul de intervenție stabilit de autorități pentru gestionarea efectelor secetei hidrologice asupra centralei.

În noiembrie, Unitățile 1 și 2 nu vor fi repornite, potrivit hotărârii CNSU. Reluarea funcționării va depinde de evoluția condițiilor hidrologice și de confirmarea îndeplinirii cerințelor tehnice necesare.

Până atunci, Transelectrica și ceilalți operatori din sectorul energetic trebuie să asigure disponibilitatea resurselor necesare pentru acoperirea consumului.

Situația de la Cernavodă rămâne astfel un factor important pentru sistemul energetic național, într-un moment în care nivelul scăzut al Dunării limitează producția nucleară, iar autoritățile se pregătesc pentru cererea specifică sezonului rece.

(sursa foto: https://www.digi24.ro/)