Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei. Deficitul României a coborât la 3,81% din PIB

România a înregistrat un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, echivalentul a 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB). Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o îmbunătățire față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajunsese la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Diferența dintre cele două perioade este de 24,17 miliarde de lei, iar ponderea deficitului în PIB s-a redus cu 1,5 puncte procentuale.

Evoluția vine în contextul creșterii veniturilor bugetare și al unui volum mai mare de investiții publice. Totuși, presiunea cheltuielilor, în special a celor cu dobânzile, rămâne ridicată, iar atingerea țintei de deficit stabilite pentru întregul an depinde și de încasarea fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Deficitul din trimestrul al treilea a fost sub program

În trimestrul al treilea din 2026, deficitul bugetar a fost de 37,27 miliarde de lei, reprezentând 1,81% din PIB. Valoarea s-a situat cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, însă, deficitul a fost mai mare cu aproximativ 4,6 miliarde de lei.

La nivelul primelor nouă luni, reducerea deficitului față de anul trecut este unul dintre principalele rezultate evidențiate de Ministerul Finanțelor. Datele trebuie însă analizate în contextul evoluției veniturilor și cheltuielilor, precum și al necesarului de finanțare pentru investițiile publice.

Investițiile au depășit 107 miliarde de lei

Unul dintre cele mai importante capitole ale execuției bugetare este cel al investițiilor. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Creșterea este de aproximativ 30%.

Fondurile europene au avut o contribuție majoră, asigurând 65,6% din finanțarea investițiilor realizate în această perioadă. În trimestrul al treilea, investițiile au însumat 47,81 miliarde de lei, comparativ cu 32,2 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Avansul trimestrial a fost de 48,6%.

Aceste cifre arată o accelerare a cheltuielilor pentru proiecte de investiții, însă menținerea ritmului depinde în continuare de disponibilitatea finanțărilor și de capacitatea de implementare a proiectelor.

Veniturile bugetare au crescut cu 15,2%

Veniturile totale ale bugetului au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 15,2% față de aceeași perioadă din 2025. Din această sumă, veniturile interne au reprezentat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul înregistrat anul trecut.

Încasările din TVA au ajuns la 44,14 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 24,4%. Evoluția este influențată și de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, aplicată în 2025.

Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, până la 11,16 miliarde de lei, în timp ce contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%. În schimb, încasările din accize au scăzut cu 3,1%, până la 13,29 miliarde de lei.

Cheltuielile cu dobânzile continuă să crească

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 217,45 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. O componentă importantă a acestor cheltuieli este reprezentată de dobânzile aferente datoriei publice.

Statul a plătit 21,26 miliarde de lei pentru dobânzi în trimestrul al treilea. La nivelul primelor nouă luni, suma a ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei în trimestrul al treilea. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 1%, iar cele de funcționare au înregistrat un avans de 1,8%.

Ținta de deficit pentru 2026 depinde de încasarea fondurilor PNRR

Pentru întregul an 2026, România și-a stabilit o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB, echivalentul a 130,3 miliarde de lei. Deși rezultatul înregistrat după primele nouă luni indică o reducere importantă față de anul trecut, ultimul trimestru rămâne esențial pentru respectarea obiectivului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că execuția bugetară arată o direcție favorabilă, cu un deficit mai mic cu aproximativ 24 de miliarde de lei și investiții mai mari cu circa 30% față de perioada similară din 2025. Oficialul a subliniat însă că rezultatul final depinde de evoluția din ultimele luni și de încasarea fondurilor europene.

Un rol important îl au cererile de plată 5 și 6 din PNRR, care includ o componentă de grant în valoare de 4,23 miliarde de euro, echivalentă cu aproximativ 1% din PIB. Acestea se află în evaluarea Comisiei Europene, iar validarea jaloanelor și a țintelor asumate de România este necesară pentru deblocarea sumelor.

Încasarea banilor până la 31 decembrie ar putea contribui decisiv la atingerea țintei de deficit. În lipsa validării și a plăților în termen, veniturile bugetare estimate ar putea necesita ajustări.

Prin urmare, deși primele nouă luni ale anului indică o reducere semnificativă a deficitului și o creștere a investițiilor, rezultatul final al execuției bugetare pentru 2026 va depinde de veniturile încasate, controlul cheltuielilor și fondurile europene atrase până la sfârșitul anului.